balconu'

User Rating: 0 / 5

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive
 

Un inginer bun (nu doar un "inginer" deoarece in fiecare an facultatea de cadastru, geodezie si constructie a UTM-ului "elibereaza" diplome la sute de ingineri, si asta face nu numai aceasta facultate dar toate celelalte..... ca si toate universitatile din Moldova de fapt) in jumate de secunda se uita la poza asta si deotata stie care e problema.

Asta e una din probleme, din cauza careia mai toti noi sintem ingineri.....noua nu ne trebuie ingineri cind proiectam o casa....tot asa nu ne trebuie nici arhitecti, noi doar pricepem cel mai bine ce culoare vrem....cum si de ce.

Totodata aceast caz poate fi si mai vesel.....poate chiar un "inginer" a proiectat aceasta casa si a dispus rezemarea planseelor prefabricate cu goluri la o distanta de 1-1.5 m de reazem spre interior:

Cauza rupturii e una simpla, chiar si un om care nu este inginer dar gindeste logic is poate da seama citind urmatoarele rinduri.

Betonul lucreaza "practic" la comprimare (diferente dintre rezistenta la comprimare si intindereeste de ~ 6-10 ori), armatura lucreaza bine in ambele situatii (rezistenta la comprimare si intindere este egala). Acest tip de plansee in majoritatea cazurilor sint calculate pentru a fi rezemate numai pe "capete" asta ar insemna ca ele nu au armatura in partea de sus , cu toate ca in unele cazuri ea poate fi:

 

Pe imaginea de mai jos observam diagrama momentelor incovoietoare (o grinda simpla rezemata actionata de o sarcina uniform distribuita):

 

In primul caz (cel de jos) avem momente incovoietoare numai in cimp (adica numai in zona inferioara a elementului - altfel zis in zona inferioara apar tensiuni/eforturi de intindere - deci aici si este necesara armatura - pentru a prelua aceste eforturi de intinderi). In al doilea caz (cel din mijloc, in care reazemul din dreapta este deplasat spre interior cu ~ 1.1 m ) apar momente incovoietoare si in partea superioara a elementului - deci in aceste fibre apar tensiuni de intindere, betonul neavind capacitatea de a prelua aceste aforturi (el lucrind foarte "prost" la intindere) si totodata cum aici nu avem armatura- betonul cedeaza, deci elementul nostru se rupe (cum si sa intimplat de fapt in aceasta cosntructie care este amplasata in apropriere de or. Cimislia). In cazul 3 (cel de sus) avem un moment pe reazem de 4 ori mai mare decit in cazul 2 fiindca am adaugat pe marginea din dreapta elementului si o forta concentrata de la arcile care sustin o parte din aceperis - care este mai aproape de cazul studiat.

 

 

Aceste este numai un singur exemplu, care a cedat intr-o zi obisnuita, fara nici un seism, insa in Moldova - in special in Chisinau - "chestiuni" de diferite feluri avem la fiecare pas....care pur si simplu asteapta un cutremur (care mai degraba sau mai tirziu va veni, fiindca zona Vrancea este activa) pentru a ceda.

PrintEmail