Cumpărarea/Alegerea unui apartament, din punctul de vedere al unui inginer

User Rating: 5 / 5

Star ActiveStar ActiveStar ActiveStar ActiveStar Active
 

Mai devreme sau mai târziu toți cumpăram câte ceva, sau cel puțin vrem sa cumpăram și ne gândim oare care ar fi “lucrurile” la care să atragem atenția. Mai jos voi încerca sa enumăr cam care ar fi ele la cumpărarea unui apartament, din punctul de vedere al unui inginer:

 

1.       Tipul structurii (clădirii). Mai întâi sa dăm definiția ce este structura de rezistența a unei case și care este rolul ei:  structura de rezistență a unei case reprezintă acea parte a construcției ce are rolul de a asigura rezistența și stabilitate, având rolul de a prelua încărcările date de greutatea proprie, de încărcările exterioare și de cele interioare rezultate din exploatare și de a le transmite mai departe către terenul bun! de fundare, adică către fundaţie.

In principiu dacă vorbim de blocurile noi (construcțiile apărute după 1990) ele sunt de 2 tipuri: structuri pe cadre din beton armat și structuri pe zidărie portantă confinată cu stâlpi și centuri din beton armat (carcas na kameni). In perioada sovietica au fost construite preponderent blocuri din panouri prefabricate (panourile pereților, planșeelor au fost fabricate la uzine) – astea ar fi al treilea tip de structura care poate fi întâlnit la noi.

Primul tip de structuri (structuri pe cadre din beton armat) sunt mai flexibile dacă e sa le comparam cu tipul 2 si 3, care  sunt mai rigide. Ținând cont ca noi suntem într-o zonă seismica, asta ar însemna că o structură flexibila, la un eventual seism – ar avea o deplasare pe orizontala mai mare (poate de x2 sau chiar de x3 ori) vs cele rigide (în cazul în care aceste tipuri de structuri sunt amplasate pe același tip de sol).

Pentru a înțelege mai bine aceasta idee, imaginați-va o rigla din lemn, țintind-o vertical de un capăt (de cel inferior), aplicați o forță la capătul superior – ea se va deforma/deplasa pe verticala (elementul 1 din imaginea de mai jos). Acuma mai luați încă o rigla, lipiți-o de prima, și aplicați ~ aceeași forța – deformarea/deplasarea va fi corespunzător mai mica (elementul 2 din imagine, în figura următoare se vad aceste deplasări în direcție opusa aplicării forței ,calculate în programul AxisVM 12).

 

 

Din punctul ăsta de vedere, daca de exemplu doriti un apartament din care sa vedeți jumătate de oraș, adică la etajul 16 într-o structura flexibila –  fiți siguri ca veți simți foarte bine cutremurele de o intensitatea seismica mai mari de 4.5 -5 grade.

Pe de alta parte, structurile rigide – fiindcă au pereții portanți (pereții care preiau greutatea propriu zisă a structurii) – an un alt dezavantaj -reducerea din posibilitatea de a replanifica apartamentul – adică aceasta posibilitatea se rezuma numai la planificarea intre acesti pereti portanti. Problema cea mai mare apare, însă – că, mai devreme sau mai târziu, cineva din locuitorii acestui bloc (vecinii tăi) vor dărâma unul din acești pereți integral sau măcar parțial ceea ce va afecta rigiditatea și capacitatea structurii de a „rezista” următorului cutremur. Daca sa luăm un bloc cu 9 nivele și 3 scări – aici avem ~ 12 apartamente/proprietari per etaj, 108 apartamente per total. Ideea care-i, măcar unul din proprietari, dar va dărâma un perete, cel puțin parțial (el doar ii stăpân, apartamentul ii a lui!!!) – ce influenta va avea asta la toată casa, doar un „părețăl” acolo??! – deodată avem minus câteva % la capacitatea portantă a structurii pe etajul în cauza, acum etaje mai avem încă min 8 vecini cărora procedează la fel. Concluzia o faceți și singuri J.

Un dezavantaj al structurilor flexibile ar fi, ca după seismele mai mari de 6.5-7 grade, rămân careva fisuri vizibile (mărimea lor în mod normal depinde de numărul de etaje) intre pereți (de obicei exteriori, ei au o grosimea mai mare comparativ cu cei interiori) și cadrul portant.

Toate blocurile/structurile/casele sunt proiectate în conformitatea cu careva normative, care au la baza careva criterii, inclusiv criterii de exploatare. Nu știu dacă exista un normativ de construcții/proiectare în care sa fie prevăzut ca proprietarii, unul cite unul, pe parcurs se vor apuca și vor scoate elementele de construcție portante. Da, sunt excepții, când de exemplu se schimba destinația unui etaj sau a unei încăperi, și în locul unui apartament se face un restaurant – atunci apare necesitatea demolării unui element portant, însă asta se face cu acordul unui expert (care teoretic face calculele necesare și vine și propuneri/soluții de consolidarea a structurii/elementelor) ca structura sa fie și mai departe sigura în exploatare.

 

2.       Tipul solului pe care e amplasata structura/blocul. In dependenta de asta, structura se va comporta diferit, însă aceasta e o chestiune mai complicata, pur inginereasca J. O alta idee cu solul, ar fi alunecările de teren, aceste date pot fi găsite pe acest link http://map.chisinau.md/apex/f?p=103:1:2340604634823689::::: in „riscuri naturale->Alunecari de teren”.

 

3.       Daca vorbim de blocurile vechi, anul construcției este important, din 2 motive. Fiecare cutremur de intensitate mare își spune cuvântul asupra rezistentei structurii, conform studiilor – ea se micșorează cu ~ 5 %, in urma fiecărui seism mai mare de 6.5 - 7 grade. Totodată cu trecerea anilor si normativele se schimba, evoluează, acesta fiind un proces firesc. Sistemul de canalizare – încercați sa coborâți in subsolul unui bloc vechi din `70 sau `80 si veti vedea starea lui.

Pe de alta parte, edificiile noi – au si ele un minus, cu toate ca majoritatea sint proiectate respectând normativele, se întâmpla ca calitatea lucrărilor sa nu fie cea mai buna, si asta se întâmpla de obicei din lipsa experienței muncitorilor, sau in genere din lipsa calificării in a executa anumite lucrări.

 

Deja faptul ca unul dorește un apartament/casa cu cea mai frumoasa vedere, să se trezească cu răsăritul soarelui fix la 7.59 pe obrazul drept, sa fie fix la 40 m de monumentul lui Stefan, sa fie cu geamuri termopane cu 17 camere, sau sa poate rupe 3 crenguțe de salcie sau plopi deschizând geamul … asta deja e o alta chestiune.

 

zonarea sesmica a Moldovei

Zonarea seismică a teritoriului Republicii Moldova

PrintEmail