Cumpărarea/Alegerea unui apartament, din punctul de vedere al unui inginer

User Rating: 5 / 5

Star ActiveStar ActiveStar ActiveStar ActiveStar Active

Mai devreme sau mai târziu toți cumpăram câte ceva, sau cel puțin vrem sa cumpăram și ne gândim oare care ar fi “lucrurile” la care să atragem atenția. Mai jos voi încerca sa enumăr cam care ar fi ele la cumpărarea unui apartament, din punctul de vedere al unui inginer:

 

1.       Tipul structurii (clădirii). Mai întâi sa dăm definiția ce este structura de rezistența a unei case și care este rolul ei:  structura de rezistență a unei case reprezintă acea parte a construcției ce are rolul de a asigura rezistența și stabilitate, având rolul de a prelua încărcările date de greutatea proprie, de încărcările exterioare și de cele interioare rezultate din exploatare și de a le transmite mai departe către terenul bun! de fundare, adică către fundaţie.

In principiu dacă vorbim de blocurile noi (construcțiile apărute după 1990) ele sunt de 2 tipuri: structuri pe cadre din beton armat și structuri pe zidărie portantă confinată cu stâlpi și centuri din beton armat (carcas na kameni). In perioada sovietica au fost construite preponderent blocuri din panouri prefabricate (panourile pereților, planșeelor au fost fabricate la uzine) – astea ar fi al treilea tip de structura care poate fi întâlnit la noi.

Primul tip de structuri (structuri pe cadre din beton armat) sunt mai flexibile dacă e sa le comparam cu tipul 2 si 3, care  sunt mai rigide. Ținând cont ca noi suntem într-o zonă seismica, asta ar însemna că o structură flexibila, la un eventual seism – ar avea o deplasare pe orizontala mai mare (poate de x2 sau chiar de x3 ori) vs cele rigide (în cazul în care aceste tipuri de structuri sunt amplasate pe același tip de sol).

Pentru a înțelege mai bine aceasta idee, imaginați-va o rigla din lemn, țintind-o vertical de un capăt (de cel inferior), aplicați o forță la capătul superior – ea se va deforma/deplasa pe verticala (elementul 1 din imaginea de mai jos). Acuma mai luați încă o rigla, lipiți-o de prima, și aplicați ~ aceeași forța – deformarea/deplasarea va fi corespunzător mai mica (elementul 2 din imagine, în figura următoare se vad aceste deplasări în direcție opusa aplicării forței ,calculate în programul AxisVM 12).

Continue Reading

PrintEmail

problema FEM

User Rating: 0 / 5

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive

Tocmai am dat de un exemplu tare interesant si nu puteam sa nu-l postez.

Deci, mai jos este un exercitiu dintr-o carte de Metodata elementelor finite:

 

EXERCISE 7.8 You (a finite element guru) pass away and come back to the next life as an intelligent but hungry bird. Looking around, you notice a succulent big worm taking a peek at the weather. You grab one end and pull for dinner; see Figure E7.6.

After a long struggle, however, the worm wins. While hungrily looking for a smaller one your thoughts wonder to FEM and how the worm extraction process might be modeled so you can pull it out more efficiently. Then you wake up to face this homework question. Try your hand at the following “worm modeling” points.

(a) The worm is simply modeled as a string of one-dimensional (bar) elements. The “worm axial force” is of course constant from the beak B to ground level G, then decreases rapidly because of soil friction (which varies roughly as plotted in the figure above) and drops to nearly zero over DE. Sketch how a good “worm-element mesh” should look like to capture the axial force well.

(b) On the above model, how would you represent boundary conditions, applied forces and friction forces?

(c) Next you want a more refined anaysis of the worm that distinguishes skin and insides. What type of finite element model would be appropriate?

(d) (Advanced) Finally, point out what need to be added to the model of (c) to include the soil as an elastic medium.

 

Briefly explain your decisions. Dont write equations

 

 

 

Sursa.

PrintEmail

balconu'

User Rating: 0 / 5

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive

Un inginer bun (nu doar un "inginer" deoarece in fiecare an facultatea de cadastru, geodezie si constructie a UTM-ului "elibereaza" diplome la sute de ingineri, si asta face nu numai aceasta facultate dar toate celelalte..... ca si toate universitatile din Moldova de fapt) in jumate de secunda se uita la poza asta si deotata stie care e problema.

Asta e una din probleme, din cauza careia mai toti noi sintem ingineri.....noua nu ne trebuie ingineri cind proiectam o casa....tot asa nu ne trebuie nici arhitecti, noi doar pricepem cel mai bine ce culoare vrem....cum si de ce.

Totodata aceast caz poate fi si mai vesel.....poate chiar un "inginer" a proiectat aceasta casa si a dispus rezemarea planseelor prefabricate cu goluri la o distanta de 1-1.5 m de reazem spre interior:

Cauza rupturii e una simpla, chiar si un om care nu este inginer dar gindeste logic is poate da seama citind urmatoarele rinduri.

Continue Reading

PrintEmail

STUDIUL DIFERENTELOR DINTRE STRUCTURILE DIN BETON ARMAT, OTEL SI COMPOZITE (OTEL-BETON)

User Rating: 0 / 5

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive

STUDIUL DIFERENTELOR DINTRE STRUCTURILE DIN BETON ARMAT, OTEL SI COMPOZITE (OTEL-BETON)

 

lector asistent CMS UTM, inginer, MSc. Vasile GAŞPAR,

inginer, MSc. Vladislav ZUBCO.

Universitatea Tehnică a Moldovei (Conferinţa Ştiinţifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor UTM, ediţia 2012)

Rezumat: În prezenta lucrare a fost efectuat studiul diferențelor dintre structurile din beton armat, otel si compozite (otel-beton). Calculele respective au fost efectuate prin metoda elementelor finite, utilizând programele de calcul: AxisVM, Robot Structural Analysis, IDEA RS, Mathcad si CodeForm/CodeProof.

Cuvinte cheie:  structura, rigiditate, schemă  de calcul, beton armat, otel, element compozit, softuri de calcul ingineresc, Eurocode, principii de calcul.

În prezenta lucrare a fost efectuat calculul unui cadru alcătuit din elemente din beton armat, elemente din otel si elemente compozite (fig. 1) acționat de: sarcina din masa proprie, sarcina normata si sarcina de la acțiunea vintului. Pentru toate cele 3 structuri au fost proiectate si dimensionate elementele pentru a rezista la acțiunea forțelor exterioare.

Pentru structura din beton armat , calculele, armarea si dimensionarea elementelor s-au efectuat conform Eurocode EN 1992-1-1 in AxisVM.

Continue Reading

PrintEmail

Cursuri Eurocode in Moldova

User Rating: 0 / 5

Star InactiveStar InactiveStar InactiveStar InactiveStar Inactive

Teoretic, pentru careva tari din uniunea europeana standardele EUROCODE au devenit deja obligatorii, pentru altele acest lucru trebuie sa se intimple pina la finele lui 2013. Mai devreme sau mai tirziu acest lucru se va intimpla si la noi.

Pentru prima data in Moldova sunt organizate cursuri Eurocode. Mai jos pute-ti vedea programul cursurilor.

 

SCIA si EUROCOD-uri pentru o proiectare eficientă si durabilă (desfasurarea 13 – 17 August 2012 Chisinau, inscrierea pina pe 31 Iulie)

- Acțiuni în construcții (EUROCOD 0, 1 si 8) - 

Ziua 1 - Bazele proiectării structurilor (EUROCOD 0)

10.00 – 10.30
-          Deschiderea cursurilor
10.30 – 13.00
-          aspecte generale privind proiectarea bazată pe utilizarea EUROCODURILOR (prescripții, reguli și principii de cod);
-          noțiuni generale privind relațiile de interdependență dezvoltate între eurocoduri;
-          conceptele noi impuse de EUROCODURI, comparativ cu cele impuse de standardele de proiectare naționale;
-          reguli în implementarea corecta „fara erori” a EUROCODURILOR (EC0 , EC9).
13.00 – 15.00
-          Pauza de masă

Continue Reading

PrintEmail